Sistemul bancar

            Sistemul bancar are structura caracteristică economiei de piaţă,  în care Banca Naţională  are responsabilitatea politicii monetare şi valutare şi pe cea a controlului  fluxurilor bancare.

            Sistemul bancar ceh cuprinde 11 banci cu capital majoritar ceh, 16 de bănci cu capital majoritar strain ( Societe Generale , Dresner Bank , HVB Bank, Volksbank etc) şi 9 sucursale ale unor societăţi bancare străine, între care ABN AMRO Bank, COMMERZBANK , ING. BANK NV, RAIFFEISENBANK etc. Cele mai puternice trei bănci comerciale din sistemul bancar ceh au fost privatizate in perioada  1998-2001 (Komercni Banka,CSOB,Ceska Sporitelna).

Numeroase adaptări s-au făcut în domeniul politicii monetar-fiscale:

TVA este diferenţiat în 5% pentru alimente si servicii şi 19% pentru produse, iar impozitul pe profit este de 24%. Politica monetară severă şi rezultatele economice au reuşit să menţină stabilitatea relativă a puterii de cumpărare a coroanei , iar incepand din anul 2002 si ca urmare a realizarii unor mari privatizari s-a realizat o intarire a monedei nationale fata de EURO cu cca. 20 %.Date suplimentare la adresa de Internet : http://www.cnb.cz

Economia , relatii economice Romania-Cehia

Caracteristici de  bază

            Republica Cehă a parcurs etapele principale ale tranziţiei de la economia centralizată la economia de piaţă, fiind puse bazele instituţiilor şi mecanismelor indispensabile economiei de piaţă. A fost privatizată o parte însemnată a proprietăţii de stat şi au fost create premisele pentru transformarea structurală a întregii economii.

Economia ceha este stabilă, deşi există unele dezechilibre, îndeosebi în ceea ce priveşte bugetul de stat şi balanţa comercială. Moneda nationala este coroana ceha ( 1 USD = 18,5 Czk; 1 EURO= 26,28 Czk , ianuarie 2010)

Relaţiile economice Romania-Cehia

Relaţiile economice dintre România şi Republica Cehă sunt într-o continuă dezvoltare. Schimburile comerciale au crescut de peste trei ori în ultimii cinci ani şi au depăşit 1,6 miliarde de Euro în 2007.

Cooperarea în domeniul producţiei se dezvoltă în principal în industria maşinilor şi inginerie electrică. Există interesul pentru cooperare cu companiile cehe la proiectele de modernizare a termo centralelor şi a obiectivelor energetice in ţări terţe.

În 2007 a fost înfiinţată la Praga Camera de Comerţ şi Industrie Mixtă Ceho-Română (www.crok.biz).


Evoluţia Comerţului Româno-Ceh

Evoluţia schimburilor comerciale (în milioane de Euro)

Anul Total Export Import Balanta

2003 517,4 84,9 433 -348,1

2004 703,8 135,4 568,3 - 432,8

2005 960,3 212,6 747,7 -535

2006 1.301,9 294,5 1.007,4 -712,9

2007 1.502,7 377,5 1.125,2 -747,7

2008 946,9 255,0 691,9 -436,9
(6 luni)

Cehia ocupă locul 11 în clasamentul ţărilor din care România importă şi locul 18 în clasamentul ţărilor în care se exportă. România ocupă locul 29, respectiv 18 în clasamentul similar al Republicii Cehe.

Exporturile României către Republica Cehă

Produse metalurgice (laminate, tevi, table, sarma); produse chimice (granule PVC, uree, produse sodice); ciment; piese si subansamble din industria constructiilor de masini si industria electrotehnica , mobila, confectii (lenjerie, camasi); tesaturi din in si canepa; sticlarie menaj; cocs de petrol; aluminiu; anvelope auto; deseuri feroase si neferoase; cereale; seminte de floarea soarelui, legume proaspete (salata, castraveti) ulei de floarea soarelui si ricin, autoturisme  Dacia  Logan. 

Exporturile româneşti constau în principal în maşini, dispozitive şi echipament electric (32%), metale brute şi articole derivate (29%), vehicule şi echipament pentru transport (13,6%), produse din plastic şi cauciuc (6,4%), materiale textile (4,7%), produse alimentare, băuturi şi tutun (3,6%), produse minerale (2,1%), sticlă şi ceramică (1,9%), produse chimice (1,2%).

Importurile României din Republica Cehă

Produse chimice (lacuri , vopsele, pigmenti, coloranti);  produse din mase plastice; fire textile tehnice; masini si utilaje pentru industria alimentara; industria chimica ; anvelope ; ambalaje din sticla ; produse alimentare (conserve din carne si legume, lapte praf, ciocolata) ; masini unelte ; echp. electrice ; autoturisme ;hartie de ziar ;carne etc

Importurile cuprind în principal  vehicule, automobile şi echipamente pentru transport (30%); dispozitive şi echipament electric (21%); metale brute şi articole derivate  (12%); produse chimice  (7,4%); plastic, cauciuc şi alte produse de acest gen (7,4%), textile (4%), sticlă şi ceramică (3,7%), produse alimentare, băuturi şi tutun (3,4%), hârtie şi carton (2,2%), produse minerale (2,1%).

Cooperarea economica în cadrul companiilor cu capital mixt

La 30 noiembrie 2007 375 de companii cu capital ceh erau înregistrate în România, având un capital social de aproximativ 160 milioane de dolari (în clasamentul investitorilor străini în România, Cehia se situeaza pe locul 18).

Principalele sectoare industriale , care au un rol hotarator in realizarea exportului ceh si in care sunt atrase cu precadere investiiile externe sunt :

-idustria  auto

-industria chimica

-industria electronica si electrotehnica

-industria constructoare de masini cu sectorul foarte activ de echipamente si instalatii

  energetice si pentru protectia mediului

-industria de masini unelte si echipament medical

-industria siderurgica

-industria de produse de sticlarie

-industria alimentara

Principalul obiectiv al politicii economice a fost atins , Republica Ceha indeplinind conditiile pentru a putea adera, ca membru deplin, incepand cu 1 mai  2004. In anul 1999 Guvernul a prezentat Comisiei Europene un raport referitor la prioritatile avute in vedere in perspectiva aderarii la Uniunea Europeana.

Sunt prezentate doua scenarii de dezvoltare , primul cu denumirea de «  pro- growth » si al doilea « do nothing »

Conform scenariului , care deja se aplica in Republica Ceha, «  pro- growth », se continua reformele structurale  pentru modernizarea intreprinderilor de stat, pentru cresterea competitivitatii acestora si privatizarea in intregime , in paralel cu luarea unor masuri de politica sociala si  pentru dezvoltarea regiunilor defavorizate.

        Resurse naturale

            Principala bogăţie minerală a Republicii Cehe este cărbunele. Rezervele de huilă sunt apreciate la peste 8 miliarde tone, iar cele de lignit de putere calorifică ridicată la cca.11 miliarde tone. Producţia şi consumul de cărbune este în declin, persistă problemele legate de poluarea mediului, în special în nord-vestul ţării.

            Resursele de petrol şi gaze sunt nesemnificative, de aceea necesarul la aceste produse este asigurat prin importuri, în special din Federaţia Rusă. În ultimii ani s-au prelucrat în rafinăriile cehe cca. 7,5 mil. tone ţiţei, iar în 1996 a  devenit operaţională conducta de ţiţei care leagă Republica Cehă de sistemul de conducte ale Europei Occidentale. Diversificarea surselor de aprovizionare s-a                                                                                                                                                                      

 realizat începând din 1997 şi la gaze naturale. Printr-un contract încheiat cu Norvegia, 8% din necesarul de gaze este asigurat din Marea Nordului.                                                                                                                                                               

         Materialele de construcţie se găsesc din abundenţă. Există, de asemenea, importante resurse de caolin şi nisipuri superioare, pe baza cărora s-a dezvoltat o puternică industrie de porţelanuri şi cristaluri.

       Resursele de apă sunt mari. Precipitaţiile oscilează în limitele a 400-1000 mm/an. Principalele cursuri de apă sunt: Elba, Vltava, ambele navigabile, Morava şi Oder. Există o reţea amplă de lacuri naturale şi eleştee bogate în peşte.

Energia electrică: puterea instalată totală este de 18.303 MW.

       Cea mai mare parte se obţine în centrale termice pe bază de cărbuni (46,3 mld.KWh, 64 %). În centrala nuclearo-electrică de la  Dukovany  (4x440MW)  s-au obţinut peste 12 miliarde KWh. La Temelin (granita cu Austria) functioneaza o centrala nuclearo-electrica  de 1000 MW.

         Industria

Republica Cehă face parte, tradiţional, dintre statele industrializate europene. Industria participă la formarea PIB cu o pondere de aproximativ 35%.

În termeni valorici, proprietatea industrială a statului a fost privatizată în proporţie de 91%.

Industria a fost si se afla in continuare intr-un proces de restructurare urmarindu-se cresterea productivitati si a competitivitatii acesteia.Orientarea productiei de export catre piata tarilor UE  a contribuit la realizarea dezideratelor de mai sus .

Importantele investitii de capital strain atrase de industrie au facut ca incepand cu anul 1995 unele ramuri industriale sa cunoasca o crestere importanta.

Acest lucru s-a constatat in cadrul industriei de autoturisme , industriei siderurgice , industriei electronice , a industriei constructoare de masini  , a industriei farmaceutice, principale sectoare care au contribuit la cresterea exportului ceh.

Prezenta unor  investitori straini importanti in industria de automobile ( Grupul Volkswagen  care a preluat « SKODA AUTO « ,« FORD » in cadrul companiei « AUTOPAL NOVY  JICIN », « RENAULT » la firma ceha «  KAROSA  VYSOKE  MYTO », DAEWOO la « AVIA PRAHA ») au condus la dezvoltarea acestui sector industrial in care , in prezent activeaza , peste 120 de firme si care detinea , la nivelul anului 1999, cca. 11,5 % din totalul productiei .

Prin  derularea unei investitii de cca. 1,5 miliarde USD , a conccernelor « PEUGEOT » si « TOYOTA « , la cca. 60 de Km. de Praga, in localitatea Kolin, a fost  construita  cea mai mare fabrica de autoturisme de mic litraj ( 300.000 buc./an) din Europa Centrala si de Est.

Industria constructiilor de masini ( peste 1600 de firme ) ramane ramura de baza a industriei cehe. Procesul de restructurare , privatizare si modernizare si orientarea productiei catre pietele U.E. au condus, in ultimii ani , la ritmuri anuale de crestere  de 12-16% , existand premisele ca acest ritm de crestere a productie sa fie si mai mare dupa aderarea R. Cehe la U.E. Peste 70 % din productia acestui sector industrial este exportat( 60 % in tarile UE).

In anul 1995 productia de masini unelte a egalat  productia realizata de R. Ceha in anul 1989 ,iar in anul 2002 valoarea productiei de masini unelte , de peste 350 mil. USD , a fost aproape dubla fata de cea realizata in anul 1989. Este de remarcat faptul ca cca. 90% din productia de masini unelte este destinata exportului.In martie 2003 a fost privatizat holdingul <SKODA>.

Industria siderurgica  , o alta ramura de baza  si traditionala a industriei cehe  a cunoscut un amplu proces de restructurare si modernizare ,chiar si inaintea privatizarii principalelor combinate siderurgice ( care asigura peste 90 % din productie « : NOVA HUT , VITKOVICE si TOINECKE ZELEZARNY. In anul 2002 a fost privatizat cel mai mare combinat siderurgic ( NOVA HUTA ) pachetul majoritar fiind preluat de grupul olandez «  LNM   HOLDING ».

Productia  de elaborare a otelului , de cca. 6,9 mil tone/an s-a  stabilizat , dupa anul 2004 , la nivel de cca. 6 mil. tone/an

In anul 2000 firma americana « Commercial Metals » a achizitionat 11% din pachetul de actiuni ale companiei cehe «  MORAVIA STEEL «  , cea care detinea pachetul majoritar ( 70 %) al otelariei « TOINECKE  ZELEZARNY », iar combinatul de la «  VITKOVICE «  se afla in stadiu avansat de privatizare.

Industria electronica a  cunoscut o puternica dezvoltare ca urmare a unui important volum de investitii straine directe atrase in acest sector de productie . Prezenta in randul investitorilor straini a unor cunoscute concerne internationale ca : MATSUSHITA ELECTRIC –Japonia(productie de televizoare si componente ), PHILIPS –Olanda (componente TV )  , FAXCONN  HOLDING si FIRST  INTERNATIONAL –Taiwan(fabricatiede PC-uri), SCHNEIDER –Germania(componente), EPGOS AG-Germania(ferite ), CELESTICA – Canada(componente) a impulsionat productia in acest sector.

Concernul japonez « MATSHUSITA  ELECTRIC « , multumit de nivelul calitativ al productiei realizate pe piata ceha urmeaza sa dezvolte  o noua capacitate de productie ( investitie cca. 80 mil. USD) pentru fabricarea de telefoane  PANASONIC.

 

Industria chimica si farmaceutica  este o ramura de traditionala a industriei cehe contribuind cu cca. 7 % la realizarea exportului.Strategia dezvoltarrii acestui sector a pus pe prim plan dezvoltarea chimiei de sinteza , medicamente , detergenti , coloranti etc.

Cea mai mare parte a exportului este realizat de marile companii cehe : CHEMOPETROL , SPOLCHEMIE, SPOLANA etc , care sunt si principalele  beneficiare ale importului de materii prime si semifabricate(potasiu, sulf , soda caustica , carbid de calciu etc)

           Agricultura, deşi nu dispune de condiţii de sol din cele mai favorabile, obţine producţii la nivelul  ţărilor avansate şi asigură securitatea alimentară a ţării.

            Suprafaţa agricolă a ţării este de 4,280 milioane ha, iar cea arabilă de 3,185 milioane ha.     Producţia de cereale este de 6-7 milioane tone.Suprafata cultivata cu plante oleaginoase este

           de 460 mii hectare, cea cultivata cu sfecla de zahar 100 mii hectare,iar cea cultivata

            cu cartofi 70 mii hectare.

            Agricultura este privatizată în proporţie de cca. 72 %.

            Subvenţiile în agricultură sunt importante. Impreună cu silvicultura, agricultura contribuie

            la formarea PIB în proporţie de  3,5 %, forta de munca ocupata in agricultura fiind de

            4% din totalul fortei de munca.

            Sectorul zootehnic continua sa fie dezvoltat punindu-se accent pe cresterea animalelor de

            rasa cu randament sporit.( In prezent exista cca. 500 mii vaci cu o productie de cca. 5000

            litrii/cap de vita /an , randament similar cu cel obtinut  in tari ca  Elvetia )

            Cresterea porcinelor este stimulata de un nivel ridicat al consumului (cca.50

            Kg/persoana/an).

              Desi  productia de legume este dezvoltata Cehia continua sa importe unele legume si fructe  la care productia este deficitara : tomate , castraveciori cornison ,gulioare , ardei , struguri de masa ,  precum si importante cantitati de vin.

Infrastructura de transport este relativ dezvoltată.

Lungimea căilor ferate este de 9500 Km, din care 1883 Km cale ferată   dublă şi 2743 Km cale ferată electrificată. Şoselele şi autostrăzile au o lungime însumată de 55.875 Km, din care 414 Km autostradă.

            Transporturile fluviale sunt practicate pe râurile Vltava şi Elba, pe o lungime navigabilă de 303 Km. Pentru transporturile maritime se folosesc porturile de la Marea Nordului (Hamburg ) şi cele de la Marea Baltică.

Transporturile aeriene sunt asigurate  în principal de compania naţională CSA, cu zboruri directe spre 55 de destinaţii de pe tot globul. Există, totodată, o serie de companii particulare pentru zboruri charter .

           Comerţul exterior a cunoscut în ultimii ani o dinamică pozitivă, cu modificări structurale şi sortimentale însemnate. Volumul  total al schimburilor economice externe s-a cifrat în anul 2005 la cca 155 miliarde USD (78,3 miliarde USD export), soldul balantei comerciale fiind excedentar cu cca 1,8 miliarde USD.

            Partenerii economici cei mai importanţi ai Republicii Cehe sunt ţările UE (84,0% la export şi 73,9 % la import), iar ca state individuale Germania (36,2% la export şi 31,6 % la import), Slovacia, Polonia, Austria, Franta, Italia,.

             Pe grupe de marfuri principalele produse exportate in anul 2004 sunt : echipamente si componente ale industriei electrotehnice si electronice (6,81 miliarde USD-10,3 % din total export), autovehicule si componente ( 4,5 miliarde USD –6,8% din total export), produse siderurgice (3,2 miliarde USD-4,72 %), echipamente si instalatii energetice (1,93 miliarde USD-2,92%), textile(1,91 miliarde-2,86 %), mobila si articole din lemn (1,55 miliarde USD-2,34 %), produse de sticlarie si portelan(1,4 miliarde USD-2,12%), hartie si produse (965 mil.USD,1,46%).

            Principalele grupe de marfuri importate in anul 2004 sunt : echipamente , instalatii ,componente ale industriei electrotehnice si electronice ( 7,5 miliarde USD-11,18 % din total import), produse metalurgice feroase si neferoase (3,18 miliarde USD-4,75%), PC-uri si echipamente pentru informatizare (3,16 miliarde USD-4,72 %), carburanti si gaze naturale (2,88 miliarde USD- 4,31 %), echipamente pentru telecomunicatii (2,23 miliarde USD-3,34 % ), materii prime textile ( 1,87 miliarde USD-2,8 %), medicamente si produse cosmetice (1,8 miliarde USD – 2,64%) etc.

               Serviciile, care reprezintă o pondere de peste 50 % în formarea PIB, sunt în continuă                                                                                                                                              

dezvoltare şi diversificare. Încasările din turism, evaluate în anul 2005 la peste 3,5 miliarde EURO (cca. 7,7 milioane turisti anual), contribuie la echilibrul balantei de plati.

Investiţiile străine

Politica autoritatilor cehe in domeniul atragerii  investitiilor straine vizeaza un spectru larg de masuri si facilitati urmaridu-se dezvoltarea anumitor sectoare :constructii aerospatiale, tehnologia informatiilor , electronica , radio-comunicatii , medicamente , auto si echipamente de transport.

Volumul investitiilor straine directe a fost la mijlocul anului  2005 de peste 48 miliarde Euro ,plasand R. Ceha pe primele locuri in randul  tarilor din Europa Centrala si de Est, din acest punct de vedere . In anul 2002 a fost atras un volum record de 9,1 miliarde EURO, iar pe primele 6 luni din 2005 de peste 6 miliarde Euro.

Volumul important al investiiilor straine s-au datorat in special :

·         asezarii geostrategice  si apartenentei la OCDE(atragerea capitalului din tarile membre OCDE ) ;

·         legislatiei privind stimularea incvestitiilor straine care s-a caracterizat prin stabilitate si  cresterea permanenta a facilitatilor acordate in paralel cu reducerea baremului minim  pentru care se acorda facilitati , in principal neplata impozitului pe profit pentru o perioada de 10 ani ( de la 25 mil. USD in 1998, la 10 mil. USD in 1999 ajungandu-se la  3 mil. USD in 2000) ;

·         pregatirii si seriozitatii fortei de munca ( conform  studiilor OECD , ca pregatire si calificare a muncitorilor R. Ceha ocupa locul 2 dupa SUA) ;

·         duratei de lucru medii mare existente in Cehia ( conform « Institute Management Development » din Elvetia , in anul 2001 ,Cehia a ocupat primul loc in lume cu o durata medie de lucru de 1976 ore devansand SUA care a avut 1920 ore si Germania , care a inregistrat o medie cu 400 de ore de lucru mai putin ca Cehia) ;

·         existenta unor programme pe plan regional care sprijina investitorii straini  prin suportarea unor cheltuieli aferente  reconversiei personalului, construirii infrastructurii(drumuri , canalizare , retea electrica ) etc.

·         asigurarea dezvoltarii permanente a telecomunicatiilor si tehnologiei informatiei ( Cehia aloca 6,5 % din PIB  pentru aceasta in timp ce media UE este de 5,9 % din PIB, iar a tarilor membre OCDE de 7%. ;Polonia aloca 2,7%, Ungaria 4,3%, SUA 7,8%)

In R. Ceha se gasesc in prezent peste 1500 firme straine ,investitia de capital strain asigurand in perioada 1990-2004 cca. 350.000 noi locuri de munca si salvand alte cca. 600.000 de locuri de munca , prin reconversie de personal.

In anul 2002 au fost creareate  23.000 noi locuri de munca in baza unui aport de investitii straine directe de 9,1 miliarde EURO.                                                                                               

Expertii au calculat ca cca. 65-70 % din productia de export apartine firmelor in care s-au realizat investitii straine.

Ca principale facilitati si stimulente oferite investitorilor straini in afara scutirii de plata pentru impozitul de profit (in conditiile realizarii unei investitii de minim 3,0 mil.USD) sunt facilitatile legate de plata unei parti a cheltuielilor pentru calificarea sau recalificarea fortei de munca(« training grants »), pentru infintarea unor noi locuri de munca( « job- creation grants ») si asigurarea de autoritatile locale (in cazul regiunilor defavorizate) a infrastructurii ( canalizare, energie electrica etc).

Pentru informatii suplimentare si pentru studierea legislatiei in domeniu se poate accessa Site-ul : http://www.czechinvest.cz

În structura teritorială de provenienţă, primul loc este deţinut de Germania, cu  o pondere de 27%, urmată de Olanda (15%), Austria (10,0%), Franţa (9,0%), SUA (7,0%)  şi Elveţia (6,0 %).


OLOMOUC

Stalpul baroc a fost construit intre anii 1716-1754 si este o marturie a vaditei religiozitati a orasului episcopal. In el se imbina motivul triumfalismului bisericesc si al credintei, cu modelarea arhitectonico-artistica. Datorita inscrierii acestui stalp baroc pe lista mostenirii culturale universale UNESCO, si acestui oras istoric morav i-a fost recunoscuta valoarea artistica. Olomouc, fosta capitala a Moraviei si sediu episcopal din anul 1063, este considerat a doua mare rezervatie de monumente dupa Praga. Fara indoiala, merita toata atentia vizitatorilor. Cea mai importanta cladire bisericeasca o constituie catedrala sf. Vaclav din anul 1109, reconstruita sub forma neogotica in anii 1883-90. Alte cladiri importante sunt Palatul familiei Premysl, Hradisko -; cea mai mare manastire a calugarilor premonstranti din Europa si Biserica fortificata a Sf. Moric din sec. 15-16, cu vestita orga. In micuta capela din piata sf. Vaclav se afla o statuie a Fecioarei din 1483, una din cele mai pretioase statui gotice din Republica Ceha.